Moto: “O tara este bogata cand oamenii sai sunt bogati”
(Ludovic al XVI-lea)
Termenul de întreprinzător a fost introdus de Richard
Cantillon, un economist şi om de afaceri irlandez, pentru care componenta
centrală a definirii antreprenoriatului gravitează în jurul asumării
riscului. El descrie întreprinzătorul ca fiind un neguţător care-şi
riscă propriul capital.
Michael Gerber consider cǎ întreprinzătorul este vizionarul care se
află în noi. Visătorul. Energia care se găseşte în spatele fiecărei
activităţi umane. Imaginaţia care aprinde focul viitorului. Catalizatorul
pentru schimbare. Întreprinzătorul trăieşte în viitor, niciodată nu se uită în
urmă şi rareori ia în seamă prezentul. El este cel mai fericit om de pe lume
când este lăsat să construiască liber imagini pentru “ce ar fi dacă” sau “ce ar
fi când”…
Def. Intreprinzatorul, investitorul, antreprenorul este o persoana care initiaza, organizeaza si gestioneaza o
activitate de afaceri, de pe urma careia urmareste sa obtina profit si isi asuma in mod constient o serie de riscuri
inerente acestui tip de activitate.
Intreprinzator –
da dovada de initiativa, capacitate
organizatorica si responsabilitate.
Def. Conf.legii
133. Intreprinzatorul este persoana fizica autorizata sau persoana juridica ,
ce , in mod individual sau in asociere cu alte persoane fizice autorizate sau
juridice, organizeaza o societate comerciala/intreprindere autonoma patrimonial
si autorizata sa faca acte si fapte de comert in scopul obtinerii de profit
prin realizarea de bunuri materiale, respectiv prestarii de servicii, din
vanzarea acestora pe piata in conditii de concurenta.
Motivatia antreprenorului poate fi:
-castigul mare
-imi place sa imi
asum riscuri
-imi place
confruntarea, intrecerea
-vreau sa
probez ceea ce pot
-e o varianta de
supravietuire
-sa fiu in rand
cu oamenii”grei”
Oamenii se deosebesc intre ei dupa capacitatile si posibilitatile lor
de actiune. Aceleasi activitati practice,intelectuale, artistice sunt executate de diversi indivizi
la diverse niveluri calitative, cu o eficienta mai mare sau mai mica, uneori
foarte redusa.
Vocatia= inclinatia deosebita, statornica pentru o activitate, asociata unei foarte
bune dezvoltari a aptitudinilor
Manifestarea spiritului antreprenorial poate fi
favorizata sau defavorizatade doua categorii de factori:
1.Factori
macroeconomici:
-starea generala
a economiei(crestere sau descrestere)
-rata inflatiei
-rata dobanzii
-accesul la
capital
-reglementari
juridice(facilitati guvernamentale pt
afacerile noi)etc.
2.Factori microeconomici
-competenta antreprenoriala(potential propriu)
-resursele umane(pregatirea, loialitatea salariatilor)
-atitudinea fata de munca(succesul presupune intotdeauna un volum mare de munca si seriozitate)
-planificarea (activitatile economice nu se la intamplare)etc.
Tipologia întreprinzǎtorilor
De-a lungul timpului s-au identificat mai multe
tipuri de întreprinzǎtori, la baza fiecǎrei tipologii stând diverse criterii.
Rogoff şi Lee au identificat trei
tipuri distincte de întreprinzători, având drept criteriu de delimitare condiţiile existente la pornirea
afacerii:
Ø
Creatorii – Creatorii sunt definiţi ca aceia care au iniţiat o
afacere cu visul de a crea un produs sau serviciu nou. Creatorii se consideră
adevăraţii întreprinzători, pe deplin satisfăcuţi de afacerea pe care o conduc.
Ei nu sunt motivaţi de recompense financiare , nici nu consideră că activitatea
lor comportă riscuri mari, datorită credinţei în viziunea lor, îşi folosesc
abilităţile şi îşi aduc contribuţia în societate.
Ø
Moştenitorii
– Acest grup îi include pe aceia care
au moştenit o afacere de la un membru al familiei sau care intră în afaceri
printr-o conexiune familială. Deoarece nu au fondat compania pe care o conduc
în prezent, obţin un punctaj mai mic decât celelate grupuri în ceea ce priveşte
obiectivele noii afaceri şi crearea de noi produse. De obicei, ei sunt mai
puţin orientaţi spre creştere şi mai puţin hotărâţi să aducă o contribuţie în
societate. Punctajul obţinut de ei la obiectivul câştigării banilor a fost cel
mai mare.
Ø
Administratorii
– Sunt aceia care cumpară o afacere sau
o franciză, motivaţi de obiective financiare, lipsa altor optiuni sau de
dorinţa de a minimiza riscul, alegând formula cumpărării unei afaceri deja
testate. Punctajul lor în ce priveşte cunoaşterea este ridicat deoarece au o
orientare fundamentală spre activitate. Fiind în acelaşi timp înclinaţi spre
creştere, ei sunt satisfăcuţi de afacerea lor şi se consideră adevăraţi
întreprinzători. În general, obiectivul lor principal nu este acela de a-şi
aduce contribuţia în societate , nici acela de a crea un nou produs.
O altă clasificare aparţine specialistul american John Miner care identifică patru
tipuri de întreprinzători, ţinând seama de caracteristicile psihologice şi
cunoştinţele deţinute de aceştia:
1. Întreprinzătorul performant
personal
ü
alocă foarte mult timp
afacerii;
ü
crede puternic în propria
persoană şi în ceea ce face;
ü
încearcă să înveţe cât mai mult
despre propria afacere pe care o derulează;
ü
apelează la tehnici de
planificare;
ü
manifestă reacţii rapide faţă
de schimbările mediului;
ü
posedă o mare capacitate de a
rezolva probleme
ü
se descurcă bine în condiţii de
criză.
2. Întreprinzătorul
“supervânzător”
ü
este
permanent preocupat să vândă;
ü
se
concentrează asupra a ceea ce vinde şi cum vinde;
ü
nu
renunţă niciodată să vândă;
ü
apelează
la alţii pentru a dirija afacerile curente ale firmei;
ü
pune
accent pe relaţiile umane şi pe munca în echipă.
3. Întreprinzătorul-manager
ü
posedă
calităţi şi pregătire manageriale apreciabile;
ü
îi place să conducă proprii
salariaţi, în care scop se străduieşte să dezvolte o firmă de dimensiuni cât
mai mari;
ü
alocă timp şi resurse pentru a
convinge potenţialii clienţi să cumpere produsele firmei sale;
ü
încurajează personalul să-şi
construiască şi să urmeze o carieră în cadrul companiei;
ü
pune
accent pe eliminarea diferenţelor culturale între persoane şi construirea unei
culturi organizaţionale specifice firmei.
4. Întreprinzătorul expert,
generator de idei
ü
posedă suficiente cunoştinţe
într-un domeniu pentru a fi considerat expert;
ü
deţine “libertatea” de a inova
şi de a-şi implementa propriile idei;
ü
acordă atenţie atragerii de
persoane cu calităţi complementare lui, pentru a finaliza noua idee;
ü
îşi consacră energia obţinerii
sprijinului pentru a implementa ideea nouă.
INTREPRINZATOR
|
MANAGER
|
· trăieşte în
viitor
|
· trăieşte în
trecut
|
· trăieşte să
deţină controlul
|
· tânjeşte
după ordine
|
· înfloreşte
în mijlocul schimbării
|
·
se agaţă obsesiv de
starea prezentă
|
·
vede întotdeauna şansa
din fiecare eveniment
|
·
vede întotdeauna
problemele care pot apărea.
|
· îşi
construieşte o casă şi, în momentul în care a terminat-o, începe să facă
planuri pentru următoarea.
|
· îşi
construieşte o casă şi apoi trăieşte în ea pentru totdeauna
|
· crează
lucruri
|
· le pune în
ordine
|
·
fără întreprinzător
n-ar exista mizerie de curăţat.
|
· este cel
care vine pe urmele întreprinzătorului pentru a face curaţenie
|
·
Fără întreprinzător nu
ar exista progres
|
· Fără
manager nu ar exista afaceri şi societate
|