IMPORTANT pentru toate clasele de-a 10-a de la Greceanu!

Luni, 18 noiembrie, e ultima zi in care mai puteti aduce la scoala portofoliul cu cele doua teme (Tema 1 = Eseul cu anexele, Tema 2 = Lista joburi cu cerinte si sarcini), pentru a va pune notele in catalog.
Le predati sefului clasei si voi trece eu sa le preiau.
Weekend placut!

Pe luni!

Lectie - Individul ca intreprinzator

                                                  

                                 Moto: “O tara este bogata cand oamenii sai sunt bogati”

                                                                                                                           (Ludovic al XVI-lea)

         

Termenul de întreprinzător a fost introdus de Richard Cantillon, un economist şi om de afaceri irlandez, pentru care componenta centrală a definirii antreprenoriatului gravitează în jurul asumării riscului. El descrie întreprinzătorul ca fiind un neguţător care-şi riscă propriul capital.

Michael Gerber consider cǎ  întreprinzătorul este vizionarul care se află în noi. Visătorul. Energia care se găseşte în spatele fiecărei activităţi umane. Imaginaţia care aprinde focul viitorului. Catalizatorul pentru schimbare. Întreprinzătorul trăieşte în viitor, niciodată nu se uită în urmă şi rareori ia în seamă prezentul. El este cel mai fericit om de pe lume când este lăsat să construiască liber imagini pentru “ce ar fi dacă” sau “ce ar fi când”…

Def. Intreprinzatorul, investitorul, antreprenorul este o persoana care initiaza, organizeaza si gestioneaza o activitate de afaceri, de pe urma careia urmareste sa obtina profit si isi asuma in mod constient o serie de riscuri inerente acestui tip de activitate.

Intreprinzator – da dovada de initiativa, capacitate organizatorica si responsabilitate.

Def. Conf.legii 133. Intreprinzatorul este persoana fizica autorizata sau persoana juridica , ce , in mod individual sau in asociere cu alte persoane fizice autorizate sau juridice, organizeaza o societate comerciala/intreprindere autonoma patrimonial si autorizata sa faca acte si fapte de comert in scopul obtinerii de profit prin realizarea de bunuri materiale, respectiv prestarii de servicii, din vanzarea acestora pe piata in conditii de concurenta.

Motivatia antreprenorului poate fi:

-castigul mare

-imi place sa imi asum riscuri

-imi place confruntarea, intrecerea

-vreau sa probez ceea ce pot

-e o varianta de supravietuire

-sa fiu in rand cu oamenii”grei”

Oamenii se deosebesc intre ei dupa capacitatile si posibilitatile lor de actiune. Aceleasi activitati practice,intelectuale,  artistice sunt executate de diversi indivizi la diverse niveluri calitative, cu o eficienta mai mare sau mai mica, uneori foarte redusa.

Vocatia= inclinatia deosebita, statornica pentru o activitate, asociata unei foarte bune dezvoltari a aptitudinilor

Manifestarea spiritului antreprenorial poate fi favorizata sau defavorizatade doua categorii de factori:

1.Factori macroeconomici:                                                    

-starea generala a economiei(crestere sau descrestere)       

-rata inflatiei                                                                          

-rata dobanzii                                                                          

-accesul la capital                                                                   

-reglementari juridice(facilitati guvernamentale pt              

afacerile noi)etc.                                                                               

2.Factori microeconomici
-competenta antreprenoriala(potential propriu)
-resursele umane(pregatirea, loialitatea salariatilor)
-atitudinea fata de munca(succesul presupune intotdeauna un volum mare de munca si seriozitate)

-planificarea (activitatile economice nu se  la intamplare)etc.

Tipologia întreprinzǎtorilor

De-a lungul timpului s-au identificat mai multe tipuri de întreprinzǎtori, la baza fiecǎrei tipologii stând diverse criterii.

Rogoff şi Lee au identificat trei tipuri distincte de întreprinzători, având drept criteriu de delimitare condiţiile existente la pornirea afacerii:
Ø   Creatorii – Creatorii sunt definiţi ca aceia care au iniţiat o afacere cu visul de a crea un produs sau serviciu nou. Creatorii se consideră adevăraţii întreprinzători, pe deplin satisfăcuţi de afacerea pe care o conduc. Ei nu sunt motivaţi de recompense financiare , nici nu consideră că activitatea lor comportă riscuri mari, datorită credinţei în viziunea lor, îşi folosesc abilităţile şi îşi aduc contribuţia în societate.

Ø     Moştenitorii – Acest grup îi include pe aceia care au moştenit o afacere de la un membru al familiei sau care intră în afaceri printr-o conexiune familială. Deoarece nu au fondat compania pe care o conduc în prezent, obţin un punctaj mai mic decât celelate grupuri în ceea ce priveşte obiectivele noii afaceri şi crearea de noi produse. De obicei, ei sunt mai puţin orientaţi spre creştere şi mai puţin hotărâţi să aducă o contribuţie în societate. Punctajul obţinut de ei la obiectivul câştigării banilor a fost cel mai mare.

Ø     Administratorii – Sunt aceia care cumpară o afacere sau o franciză, motivaţi de obiective financiare, lipsa altor optiuni sau de dorinţa de a minimiza riscul, alegând formula cumpărării unei afaceri deja testate. Punctajul lor în ce priveşte cunoaşterea este ridicat deoarece au o orientare fundamentală spre activitate. Fiind în acelaşi timp înclinaţi spre creştere, ei sunt satisfăcuţi de afacerea lor şi se consideră adevăraţi întreprinzători. În general, obiectivul lor principal nu este acela de a-şi aduce contribuţia în societate , nici acela de a crea un nou produs.

O altă clasificare aparţine specialistul american John Miner care identifică patru tipuri de întreprinzători, ţinând seama de caracteristicile psihologice şi cunoştinţele deţinute de aceştia:

1. Întreprinzătorul performant personal

ü     alocă foarte mult timp afacerii;

ü     crede puternic în propria persoană şi în ceea ce face;

ü     încearcă să înveţe cât mai mult despre propria afacere pe care o derulează;

ü     apelează la tehnici de planificare;

ü     manifestă reacţii rapide faţă de schimbările mediului;

ü     posedă o mare capacitate de a rezolva probleme

ü     se descurcă bine în condiţii de criză.

2. Întreprinzătorul “supervânzător”

ü     este permanent preocupat să vândă;

ü     se concentrează asupra a ceea ce vinde şi cum vinde;

ü     nu renunţă niciodată să vândă;

ü     apelează la alţii pentru a dirija afacerile curente ale firmei;

ü     pune accent pe relaţiile umane şi pe munca în echipă.

3. Întreprinzătorul-manager

ü     posedă calităţi şi pregătire manageriale apreciabile;

ü     îi place să conducă proprii salariaţi, în care scop se străduieşte să dezvolte o firmă de dimensiuni cât mai mari;

ü     alocă timp şi resurse pentru a convinge potenţialii clienţi să cumpere produsele firmei sale;

ü     încurajează personalul să-şi construiască şi să urmeze o carieră în cadrul companiei;

ü     pune accent pe eliminarea diferenţelor culturale între persoane şi construirea unei culturi organizaţionale specifice firmei.

4. Întreprinzătorul expert, generator de idei

ü     posedă suficiente cunoştinţe într-un domeniu pentru a fi considerat expert;

ü     deţine “libertatea” de a inova şi de a-şi implementa propriile idei;

ü     acordă atenţie atragerii de persoane cu calităţi complementare lui, pentru a finaliza noua idee;

ü     îşi consacră energia obţinerii sprijinului pentru a implementa ideea nouă.

INTREPRINZATOR	MANAGER
·       trăieşte în viitor	·       trăieşte în trecut
·       trăieşte să deţină controlul	·       tânjeşte după ordine
·       înfloreşte în mijlocul schimbării	·       se agaţă obsesiv de starea prezentă
·       vede întotdeauna şansa din fiecare eveniment	·       vede întotdeauna problemele care pot apărea.
·       îşi construieşte o casă şi, în momentul în care a terminat-o, începe să facă planuri pentru următoarea.	·       îşi construieşte o casă şi apoi trăieşte în ea pentru totdeauna
·       crează lucruri	·       le pune în ordine
·       fără întreprinzător n-ar exista mizerie de curăţat.	·       este cel care vine pe urmele întreprinzătorului pentru a face curaţenie
·       Fără întreprinzător nu ar exista progres	·       Fără manager nu ar exista afaceri şi societate

Cariera - Ce mi-ar placea? Ce mi s-ar potrivi?

Tema: Eseu

1. Eseul cu tema : "Cariera - Ce mi ar placea? Ce mi s ar potrivi?"
   In acest eseu va rog sa va alegeti un domeniu principal in care vreti sa lucrati, precum si doua secundare, alternative. Le analizati prin prisma motivatiilor, competentelor, abilitatilor, aptitudinilor, valorilor, atitudinilor, personalitatii, caracteristicilor voastre si faceti o analiza care sa cuprinda tot ceea ce considerati voi necesar pt o alegere bine fundamentata.

  Va rog sa incercati sa va analizati bine si cat mai complet si punctele forte si slabe, oportunitatile si amenintarile carierei. Aceasta analiza poarta denumirea de analiza SWAT – se realizeaza atat in domeniul economic cat si in cel personal – cu un search pe google se gasesc multe informatii despre ea.
http://www.myjob.ro/articole/ghid-cariera/221/10982/analiza-swot-te-ajuta-iti-de\
zvolti-cariera.html

  Fiti creativi, profunzi si sinceri.
  Ca ajutor puteti raspunde la teste diverse de pe net pt a va putea clarifica cat mai multe intrebari legate de ceea ce sunteti sau ce puteti sa faceti. Ex. :
http://www.myjob.ro/articole/ghid-cariera/226/14482/test-de-personalitate-puncte\
-tari-si-puncte-slabe.html

Analiza SWOT te ajuta sa iti dezvolti cariera

Atat de intalnita in business, analiza SWOT te ajuta sa faci un upgrade carierei tale . SWOT (strengths - puncte tari, weaknesses - puncte slabe, opportunities - oportunitati, threats - amenintari) este o analiza pe cat de simpla, pe atat de folositoare. Aplica tehnica SWOT la propriul plan de cariera si vezi ce imbunatatiri ii poti aduce.

Cum sa faci o analiza SWOT pentru cariera ta
Modelul unei analize SWOT  este un tabel cu doua coloane si doua linii, cu punctele tari si cele slabe in doua casute, pe orizontala in partea de sus a tabelului, iar oportunitatile si riscurile prezentate in partea de jos. Iata o schita a unei analize SWOT pe care o poti utiliza pentru cariera ta:

Analiza SWOT

Puncte tari	Puncte slabe
Oportunitati	Amenintari

Analiza SWOT te ajuta sa descoperi mai mult decat punctele tari si slabe ale propriei vieti profesionale. Iti permite sa localizezi elementele exterioare cu care interactionezi si care iti influenteaza cariera. Acesti factori externi - in principal amplasamentul jobului, domeniul profesional, compania si profesia – sunt cei care determina riscurile si oportunitatile in cariera ta.

Priveste patratul SWOT ca pe un intreg care iti sintetizeaza cariera si vei vedea ce directii ai de urmat pentru a o imbunatati. Iata cum sa adaptezi o analiza SWOT la propria cariera:

Puncte tari
Punctele tari sunt atributele proprii, pozitive si aptitudinile pe care le detii vizavi de cariera:

• caracteristici personale, pozitive;
• abilitati relevante, cunostinte si experienta in cariera;
• un puternic background educational;
• retea vasta de contacte;
• entuziasm si pasiune pentru domeniul de lucru.

Puncte slabe
Punctele slabe se refera la atributele negative, de exemplu:

• caracteristici personale negative si obiceiuri proaste la job;
• lipsa de experienta sau de experienta relevanta;
• lipsa unei educatii solide;
• retea slaba de contacte sau chiar lipsa unei asemenea retele;
• absenta unei directii sau a unor obiective de cariera;
• aptitudini profesionale slabe.

Oportunitati
Oportunitatile sunt evenimente externe incontrolabile care iti pot mari potentialul si te pot ajuta in cariera. Acestea pot fi:

• perioada favorabila pentru domeniul in care iti dezvolti cariera;
• economie in crestere;
• deschidere specifica a jobului pe care il detii;
• un proiect neasteptat care iti permite dezvoltarea de noi abilitati sau punerea in valoare a propriului potential neexplorat;
• cerere crescuta pe piata muncii pentru specializarea ta.

Amenintari
Intamplari externe, pe care nu le poti controla, amenintarile iti pot afecta in mod negativ cariera si necesita masuri de aparare din partea ta. Exemplele in analiza SWOT pot include:

• restructurarea domeniului de lucru;
• schimbari pe piata, cu impact direct asupra jobului tau;
• necesitati mai ridicate ale profesiei, un standard pe care nu il detii in actuala cariera;
• scadere a nevoii de expertiza pe care o detii;
• aparitia unui competitor serios, fie la nivel de companie, fie la nivel personal;
• o decizie a companiei care nu vine in sprijinul tau.

Fa propria analiza SWOT pentru cariera si vezi care sunt demersurile necesare pentru dezvoltare. Cele patru tipuri de actiuni pe care le poti face in cariera, ca urmare a utilizarii instrumentului SWOT, sunt:

• imbunatatirea unor aptitudini specifice sau obtinerea unor noi expertize ca noi puncte tari;
• minimalizarea sau eliminarea punctelor slabe;
• exploatarea unei oportunitati;
• protectia propriei cariere in fata riscurilor identificate.

Repeta aceasta analiza periodic pentru mai multa eficienta in cariera. Succes!

OPORTUNITATE pentru VOI!!! Salonul de Inventica si Creatie pentru Tineret - Noiembrie 2013

LINK: http://mts.ro/noutati/salonul-national-de-inventica-si-creatie-stiintifica-pentru-tineret-2013/

SALONUL NAŢIONAL DE INVENTICĂ ŞI CREAŢIE ŞTIINŢIFICĂ PENTRU TINERET – 2013

15.10.2013

Ministerul Tineretului şi Sportului organizează în perioada 20 – 24 noiembrie 2013, la Complexul Expoziţional Romexpo, Bucureşti, cea de a XI-a ediţie a „Salonului Naţional de Inventică şi Creaţie Ştiinţifică pentru Tineret”.

Salonul se desfăşoară în cadrul Târgului Internaţional „Gaudeamus - Carte de învăţătură”. Cu această ocazie au loc expoziţii de invenţii şi idei, vernisaje, conferinţe, mese rotunde şi dezbateri pe diferite domenii ale educaţiei, culturii şi ştiinţei, ale economiei creative.

Grupul ţintă este compus din tineri, cu vârste între 14 şi 35 de ani, din toată ţara, tineri care au o orientare spre o societate bazată pe cunoaştere şi dezvoltare. Această iniţiativă îşi propune să promoveze şi să încurajeze tinerii în domeniul Inventică şi Creaţie Ştiinţifică.

 Cu acest prilej Ministerul Tineretului şi Sportului lansează şi un concurs de invenţii şi creaţii pentru tinerii care au preocupări, cunoştinţe şi aptitudini provenind din diverse domenii şi care îşi expun lucrările în cadrul Salonului Naţional de Inventică şi Creaţie Ştiinţifică pentru Tineret – 2013.

 La CONCURS participă tineri ale căror invenţii sau creaţii se încadrează în următoarele secţiuni:

1) ŞTIINŢE APLICATE (mecanică, electricitate, optică, termotehnică, biotehnologie, nanotehnologie, aeronautică, astronautică etc.)

2) TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI (tehnologie care asociază utilizarea calculatorului şi a informaţiilor, care ajută să producă, să manipuleze, să comunice sau să difuzeze informaţiile)

3) CREAŢIE TEHNICĂ (de produs, de interior, grafic design etc.)

Selecţia lucrărilor înscrise la concurs se realizează de către jurii formate din specialişti ai domeniilor respective, iar cele mai creative şi inovative lucrări, pe fiecare tematică, vor fi premiate la finalul manifestării, într-un cadru festiv.

Lucrările tinerilor vor fi expuse în cadrul salonului, într-un loc special amenajat, fiecare tânăr/echipă având la dispoziţie un spaţiu de prezentare. Fiecare este responsabil de materialele şi modul prin care îşi promovează ideea.

Vă aşteptăm la Salonul Naţional de Inventică şi Creaţie Ştiinţifică pentru Tineret – 2013!

Selecţia participanţilor

            Selecţia participanţilor se face în baza următoarelor documente:

A) Formular tip de înscriere (descarcă aici)

B) Document de identitate (CI) - în copie;

C) Curriculum – Vitae (CV).

Acestea se vor transmite la adresa de e-mail: salon.national2013@mts.ro, având inscripţionată, în câmpul „Subiect”, menţiunea: „Înscriere „Salonul Naţional de Inventică şi Creaţie Ştiinţifică pentru Tineret” până  duminică, 27 octombrie 2013.

Lista participanţilor, stabilită în baza  evaluării aplicaţiilor, va fi postată pe site-ul Ministerului Tineretului şi Sportului - www.mts.ro, în data de miercuri, 30 octombrie 2013.

Masa, cazarea şi parţial transportul participanţilor (respectiv costul drumului de la localitatea de domiciliu până în Bucureşti), alţii decât cei din Bucureşti, se asigură de către Ministerul Tineretului şi Sportului. Numărul de participanţi pentru tinerii care participă în echipă, este de maxim 3 tineri însoţiţi, eventual, de un profesor.

Pentru maine, la sala clasei a 9 - a G, incercati sa veniti cu idei originale de produse si cu materiale pentru realizarea lor, pentru a le putea concepe si vinde la targul de miercuri.

Genti din dischete

3. Promovarea produsului – partea a III-a a proiectului “Drumul produsului de la creare la cumparare”

3.1 Identificarea clientilor vizati de promovarea voastra

3.2 Obiectivele promovarii, efectele dorite prin aceasta promovare (ex. sporirea accentuata a vazarilor in urmatoarea luna, imbunatatirea imaginii firmei, etc)

3.3. Conceperea mesajului ce doriti sa-l transmiteti prin promovare

3.4 Alegerea canalelor prin care se va face o promovare optima, incat promovarea sa fie eficienta adica sa va atingeti obiectivele cu cat mai putine costuri (ex de canale : tv, radio, panouri exterioare, etc)

3.5 Alegeti minimum un canal de transmitere a mesajului si realizati transpunerea concreta a mesajului (de la pct 3.3) in forma potrivita. (de ex. pt tv : realizati o reclama, pentru un panou exterior : concepeti ce va apare efectiv pe acel panou)

Ma astept sa va alegeti un slogan, sa realizati o eticheta/ambalaj pentru produs, precum si sa fiti creativi, originali.

Succes !

2. Obtinerea produsului - partea a II-a din proiectul "Drumul produsului de la idee la cumparare"

Cea de-a doua parte a proiectului, numita "Obtinerea produsului" va avea urmatoarea structura:

2.1 Resurse materiale necesare: materii prime, materiale, utilaje, etc
Aici veti prezenta toate aceste resurse, sursele de unde va puteti aproviziona cu ele, preturile lor de achizitie.
Veti face un calcul aproximativ al costului produsului sau serviciului pe care il veti realiza, tinand cont de resursele materiale necesare pentru obtinerea acestora.
Prezentati si procesul tehnologic pentru obtinerea produsului/serviciului vostru.

2.2 Resursele umane necesare (salariati, colaboratori necesari, ce calificari ar trebui sa aiba)
In cazul in care pentru obtinerea produsului sau serviciului vostru, cheltuiala cu munca, cu salariile lucratorilor sunt foarte importante, incercati sa aratati cam cat este aceasta pentru fiecare produs/serviciu obtinut de voi.

2.3 Resursele financiare necesare obtinerii produsului/serviciului

1. Studiul de piata - detalii si structura

1.      STUDIU DE PIATA

La prima parte a proiectului, numit «Studiu de piata », veti realiza :

a.   Un studiu pe baza unui chestionar de 10-15 intrebari, chestionar la care va vor raspunde minim 5 potentiali clienti (colegi, parinti, prieteni, rude, etc), iar pe baza acestor raspunsuri veti trage niste concluzii. ( aveti model de chestionar mai jos « Studiu pe piata vinului « )

ATENTIE : Conteaza originalitatea si sa vad ca ati inteles cum se face un chestionar. Daca doar modificati numele produsului din chestionarul de mai jos cu altul, nu o sa punctez deloc.

Acest chestionar il faceti cu scopul de a afla mai multe informatii despre clienti, preferintele  acestora, produsele cerute pe piata, etc.

Ce faceti, pe scurt : Stabilire nume studiu de piata, stabilire obiective chestionar, realizare 10-15 intrebari cu variante de raspuns sau cu raspuns deschis, aplicati chestionarul la 5 persoane, analizati raspunsurile si extrageti concluziile.

b.   Un studiu pe baza surselor secundare de informatii despre concurenta si clienti (statistici, analize realizate déjà de altcineva, etc.)

Apoi veti pune informatiile obtinute in urmatoarea structura:

1. Domeniul de activitate
2. Piata pe care preconizati sa actionati:

-         Produs

-         Zona geografica

-         Pret

3. Concurentii prezenti pe aceasta piata

                  1.

                  2.

                  3.

                  .

                  .

4. Tipuri de produse existente pe aceasta piata:

-         Criteriul “calitate”..........................................................................................

-         Criteriul “pret”...............................................................................................

-         Alte criterii relevante.....................................................................................

5. Segmentul de piata pe care veti actiona si caracteristicile acestuia

    6. Caracteristicile produsului pe care veti incerca sa-l oferiti

    7. Modul de distributie pe care veti incerca cu precadere sa-l utilizati pentru produsul sau serviciul realizat de echipa voastra.

Exemplu de studiu sub forma de chestionar:

Studiu privind consumul de vin pe piaţa Bucureştiului

Obiectivele studiului:

- identificarea profilului cumpărătorului de vin;

- determinarea criteriilor care stau la baza alegerii şi cumpărării

unuia sau altuia din soiurile de vin existente pe piaţă;

- determinarea notorietăţii soiurilor şi mărcilor de vin etc.

Populaţia ţintă: totalitatea persoanelor cu vârsta de peste 18 ani, cu

domiciliul în Bucureşti, care în ultimele luni au cumpărat vin îmbuteliat.

Metoda de administrare a chestionarului a fost ancheta pe teren,

respectiv în imediata apropiere a unor magazine.

Chestionarul utilizat. Chestionarul reprezintă unul din cele mai

importante elemente ale unui studiu de piaţă. Pornind de la acest

considerent, elaborarea sa trebuie să se bucure de o atenţie deosebită din

partea cercetătorilor.

Pentru studiul nostru, s-a utilizat următorul chestionar:

Bună ziua! Efectuăm un studiu referitor la cererea şi consumul de

vin.

1. Aţi achiziţionat vin îmbuteliat de pe piaţă în ultimele luni?

(Dacă răspunsul este negativ se mulţumeşte persoanei respective, iar

dacă este pozitiv se continuă intervievarea).

1. Da. 2. Nu.

2. Ce fel de vin?

1. Sec 2. Demisec 3. Demidulce 4. Dulce

3. Care sunt soiurile/mărcile de vin pe care le cunoaşteţi sau de

care aţi auzit până în prezent?

1.                                             6.

2.                                             7.

3.                                             8.

4.                                             9.

5.                                             10.

4. Pentru ce soiuri/mărci de vin aţi văzut recent reclamă pe

posturile de televiziune?

1.

2.

3.

4.

5. Ce importanţă au următoarele criterii în decizia de

achiziţionare a vinului?

	Foarte important	Important	Aşa şi aşa	Puţin important	Foarte puţin important
Soiul
Tipul vinului
Podgoria
Culoarea
Preţul
Ambalaju
Altele. (Care?)

6. Ce ambalaj preferaţi?

1. Pet –ul                      2. Sticla de 0,75 l         3. Sticla de 1 l

4. Sticla de 2 l              5. Altul. (Care?)

7. Care a fost frecvenţa de cumpărare în ultimele luni?

1. Zilnic                        2.De 2-3 ori pe săptămână       3. O dată pe săptămână

4. De 2-3 ori pe lună    5. O dată pe lună                      6. Mai rar.

8. Ce cantitate de vin achiziţionaţi la o singură cumpărătură?

(exceptând sărbătorile sau alte evenimente deosebite)

1. O sticlă de 0,75 litri              2. 1 litri 3. 2-3 litri                    4. Mai mult de 3 litri

9. Care este locul preferat de achiziţionare a vinului?

1. Supermagazin                                   2. Magazin specializat

3. Magazin de mici dimensiuni   4. Altul (care?)

10. Care este preţul pe care sunteţi dispus să-l plătiţi pentru o

sticlă de 0,75 l?

1. Sub 50.000 lei                      2. 51-75.000 lei

3. 76-100.000 lei                     4. Peste 100.000 lei

11. Care dintre următoarele afirmaţii se potriveşte cel mai bine

cu modelul dumneavoastră de consum?

1. Consum doar un singur soi.

2. Consum mai multe soiuri simultan.

3. Consum ocazional, ceva diferit.

4. Îmi place să schimb mereu soiurile.

5. De câte ori cumpăr, încerc ceva nou.

12. Ce caracteristici consideraţi că ar trebui să aibă vinul

„ideal”?

1. Preţ accesibil

2. Ambalaj atractiv

3. Culoare plăcută

4. ..........

5. ..........

13. Dintre soiurile de vin prezentate mai jos, pe care le cunoaşteţi

sau de care aţi auzit până în prezent?

Marca Observaţii

1. Busuioacă de Bohotin

2. Cabernet Sauvignon

3. Chardonnay

4. Fetească Albă

5. Fetească Regală

6. Galbenă de Odobeşti

7. Grasă de Cotnari

8. Merlot

9. Muscat Ottonel

10. Pinot Gris

11. Pinot Noir

12. Riesling

13. Sauvignon Blanc

14. Tămâioasă Românească

15. Altele

16. Nici una

17. Nu am nici o preferinţă

14. Doriţi să ne spuneţi la ce vă gândiţi atunci când se vorbeşte

despre vin? (întrebare deschisă).

Rezultatele înregistrate de operatorii de sondaj sunt sintetizate în

tabelele şi graficele următoare.

La întrebarea „Ce fel de vin aţi achiziţionat?” cu variante de răspuns

sec, demisec, demidulce şi dulce, aproximativ 50% dintre cumpărători

preferă vinul demisec.

La întrebarea „Care sunt mărcile de vin pe care le cunoaşteţi, sau de

care aţi auzit?”, răspunsurile s-au concentrat pe vinurile din podgoria

Murfatlar (29%), urmate de Cotnari (22%), Odobeşti (18%) şi Jidvei (18%).

Vinurile podgoriilor Pietroasele (6%), Tohani

(3%) şi Dealu Mare (3%) completează preferinţele consumatorilor.

La întrebarea “Pentru ce soiuri (mărci) de vin aţi văzut recent

reclamă la televiziune?”, indiferent de sex, vârstă, stare civilă, ocupaţie sau

venit, 90% din persoanele intervievate au recunoscut vinul Murfatlar în

reclamele difuzate în mass media. Răspunsurile au variat în jurul mărcilor

Rai de Murfatlar şi Sec de Murfatlar. Cu o pondere redusă în totalul

răspunsurilor, vinurile podgoriilor Jidvei, Cotnari, Viţă Românească şi

Pietroasele au fost totuşi amintite de respondenţi printre vinurile pentru care

se realizează publicitate în mass media.

La întrebarea „Ce importanţă au următoarele criterii în decizia de

achiziţionare a vinului?”, s-a cerut subiecţilor intervievaţi să indice, pe o

scală de la „foarte important” la „foarte puţin important”, ordinea de

importanţă a următoarelor caracteristici ale vinului: soiul, tipul vinului,

podgoria, culoarea, preţul şi ambalajul. Tipul de vin şi soiul, urmate de

culoare, sunt cele mai importante caracteristici urmărite de consumatori în

aprecierea unui vin. Surprinzător, preţul nu are o importanţă foarte mare,

fiind clasat pe locul cinci în această ierarhie.

La întrebarea „Ce tip de ambalaj preferaţi?”, consumatorii au ales,

în majoritate, sticla de 0,75 l, indiferent de criteriul demografic luat în

considerare.

Una din problemele de interes ale cercetării a vizat frecvenţa de

cumpărare a produsului. La întrebarea “Care a fost frecvenţa de cumpărare

în ultimele luni?”, rezultatele arată că în zona de frecvenţă medie (între o

dată pe săptămână şi o dată pe lună) se înregistrează cea mai mare parte a

cumpărătorilor de vin (peste 70% din totalul celor investigaţi). O frecvenţă

foarte mare (o dată pe zi) nu s-a înregistrat niciodată, iar frecvenţa slabă

(mai rar decât o dată pe lună), este proprie la circa 80% din totalul celor

intervievaţi.

Cercetarea întreprinsă nu poate evita problemele legate de localizarea

cererii de vin. Din acest punct de vedere este de remarcat faptul că 67% dintre

cumpărători preferă achiziţia de vin de la supermarket, faţă de 19% care

achiziţionează vinul din magazine de dimensiune mică şi, ceea ce este aproape

inexplicabil, numai 15% fac achiziţia din magazinele specializate în desfacerea

vinului. Analiza în structură, pe sexe, stare civilă, vârsta şi venit întăreşte

constatarea că ponderea vânzărilor este deţinută de supermarketuri.

Un aspect important al cercetării pieţei vinului îl constituie preţul pe

care sunt dispuşi consumatorii să îl plătească pentru o sticlă de vin de 0,75 l.

Majoritatea intervievatilor ar plăti între 76.000-100.000 (25,75% dintre

bărbaţi şi 20,25% dintre femei), aceştia fiind persoane cu vârste cuprinse

între 25-49 ani, adică la vârsta la care pot obţine venituri proprii, iar acestea

din urmă au un nivel ridicat (peste 10 mil. lei), sunt persoane cu studii

superioare şi/sau patroni.

Referitor la caracteristicile pe care ar trebui să le aibă vinul ideal, cei

care au răspuns “preţ accesibil” sunt persoanele care provin din familii cu

3-4 membri, muncitori, funcţionari sau intelectuali cu venituri de până la 10

milioane lei. Corelând datele cu cele obţinute la întrebările anterioare,

aceştia sunt “conservatorii”. “Gustul”, în schimb, este apreciat mai mult de

persoanele cu vârste între 25 şi 49 ani, care provin din familii cu cel mult

3 membri şi care sunt intelectualii şi patronii cu peste 10 milioane lei

venituri nete lunar.

Ca urmare, au fost identificate două grupuri mari de consumatori:

1. “Conservatorii”, persoane de sex masculin care ar plăti sub 50000

lei pentru o sticlă de vin de 0,75 l, familişti, majoritatea cu 3 membri, cu

studii până la nivelul mediu, muncitori sau funcţionari şi cu un venit de cel

mult 10 milioane lei şi care apreciază “preţul accesibil”. Având în vedere

strânsa corelaţie dintre venituri şi preţul plătit pentru acest produs, este

normal ca preţul să aibă întâietate în faţa gustului.

2. “Sofisticaţii” sunt cei care ar plăti peste 100000 lei pentru un

astfel de produs, persoane în majoritate necăsătorite, cu cel mult 3 membri

ai familiei, cu vârste de până la 34 ani, patroni şi/sau intelectuali, cu venituri

peste medie, care consumă ocazional şi care preferă un vin de foarte bună

calitate.

La întrebarea referitoare la recunoaşterea soiurilor, se constată că

respondenţii au auzit de majoritatea acestora. Cele mai recunoscute soiuri au

fost: Busuioacă de Bohotin, Galbenă de Odobeşti, Grasă de Cotnari, Merlot,

Muscat Ottonel, Riesling şi Sauvignon Blanc. Mai puţin cunoscute sunt

soiurile Aligote, Băbească, Chardonnay, Pinot Gris, Pinot Noir şi Fetească

Neagră.

La întrebarea deschisă „La ce vă gândiţi când se vorbeşte despre

vin?”, răspunsurile au variat de la distracţie, petrecere, voie bună, bucurie,

la sănătate, tradiţie, bogăţie etc

. Site-uri utile pentru studii de piata, chestionare:

http://www.studii-piata.ro/definitie.htm

http://www.kestionare.ro/www/Presentation/Examples.aspx

http://www.surveypro.ro/links/exemple-de-chestionare-de-marketing.aspx