vineri, 22 martie 2013

3. Promovarea produsului – partea a III-a a proiectului “Drumul produsului de la creare la cumparare”


3.1 Identificarea clientilor vizati de promovarea voastra
3.2 Obiectivele promovarii, efectele dorite prin aceasta promovare (ex. sporirea accentuata a vazarilor in urmatoarea luna, imbunatatirea imaginii firmei, etc)
3.3. Conceperea mesajului ce doriti sa-l transmiteti prin promovare
3.4 Alegerea canalelor prin care se va face o promovare optima, incat promovarea sa fie eficienta adica sa va atingeti obiectivele cu cat mai putine costuri (ex de canale : tv, radio, panouri exterioare, etc)
3.5 Alegeti minimum un canal de transmitere a mesajului si realizati transpunerea concreta a mesajului (de la pct 3.3) in forma potrivita. (de ex. pt tv : realizati o reclama, pentru un panou exterior : concepeti ce va apare efectiv pe acel panou)

Ma astept sa va alegeti un slogan, sa realizati o eticheta/ambalaj pentru produs, precum si sa fiti creativi, originali.

Succes !

duminică, 17 martie 2013

2. Obtinerea produsului - partea a II-a din proiectul "Drumul produsului de la idee la cumparare"

Cea de-a doua parte a proiectului, numita "Obtinerea produsului" va avea urmatoarea structura:

2.1 Resurse materiale necesare: materii prime, materiale, utilaje, etc
Aici veti prezenta toate aceste resurse, sursele de unde va puteti aproviziona cu ele, preturile lor de achizitie.
Veti face un calcul aproximativ al costului produsului sau serviciului pe care il veti realiza, tinand cont de resursele materiale necesare pentru obtinerea acestora.
Prezentati si procesul tehnologic pentru obtinerea produsului/serviciului vostru.

2.2 Resursele umane necesare (salariati, colaboratori necesari, ce calificari ar trebui sa aiba)
In cazul in care pentru obtinerea produsului sau serviciului vostru, cheltuiala cu munca, cu salariile lucratorilor sunt foarte importante, incercati sa aratati cam cat este aceasta pentru fiecare produs/serviciu obtinut de voi.

2.3 Resursele financiare necesare obtinerii produsului/serviciului

miercuri, 6 martie 2013

1. Studiul de piata - detalii si structura


1.      STUDIU DE PIATA

La prima parte a proiectului, numit «Studiu de piata », veti realiza :
a.   Un studiu pe baza unui chestionar de 10-15 intrebari, chestionar la care va vor raspunde minim 5 potentiali clienti (colegi, parinti, prieteni, rude, etc), iar pe baza acestor raspunsuri veti trage niste concluzii. ( aveti model de chestionar mai jos « Studiu pe piata vinului « )
ATENTIE : Conteaza originalitatea si sa vad ca ati inteles cum se face un chestionar. Daca doar modificati numele produsului din chestionarul de mai jos cu altul, nu o sa punctez deloc.
Acest chestionar il faceti cu scopul de a afla mai multe informatii despre clienti, preferintele  acestora, produsele cerute pe piata, etc.

Ce faceti, pe scurt : Stabilire nume studiu de piata, stabilire obiective chestionar, realizare 10-15 intrebari cu variante de raspuns sau cu raspuns deschis, aplicati chestionarul la 5 persoane, analizati raspunsurile si extrageti concluziile.

b.   Un studiu pe baza surselor secundare de informatii despre concurenta si clienti (statistici, analize realizate déjà de altcineva, etc.)

Apoi veti pune informatiile obtinute in urmatoarea structura:
  1. Domeniul de activitate
  2. Piata pe care preconizati sa actionati:
-         Produs
-         Zona geografica
-         Pret

  1. Concurentii prezenti pe aceasta piata

                  1.
                  2.
                  3.
                  .
                  .
  1. Tipuri de produse existente pe aceasta piata:
-         Criteriul “calitate”..........................................................................................
-         Criteriul “pret”...............................................................................................
-         Alte criterii relevante.....................................................................................

  1. Segmentul de piata pe care veti actiona si caracteristicile acestuia
    6. Caracteristicile produsului pe care veti incerca sa-l oferiti

    7. Modul de distributie pe care veti incerca cu precadere sa-l utilizati pentru produsul sau serviciul realizat de echipa voastra.



Exemplu de studiu sub forma de chestionar:

Studiu privind consumul de vin pe piaţa Bucureştiului


Obiectivele studiului:
- identificarea profilului cumpărătorului de vin;
- determinarea criteriilor care stau la baza alegerii şi cumpărării
unuia sau altuia din soiurile de vin existente pe piaţă;
- determinarea notorietăţii soiurilor şi mărcilor de vin etc.

Populaţia ţintă: totalitatea persoanelor cu vârsta de peste 18 ani, cu
domiciliul în Bucureşti, care în ultimele luni au cumpărat vin îmbuteliat.

Metoda de administrare a chestionarului a fost ancheta pe teren,
respectiv în imediata apropiere a unor magazine.

Chestionarul utilizat. Chestionarul reprezintă unul din cele mai
importante elemente ale unui studiu de piaţă. Pornind de la acest
considerent, elaborarea sa trebuie să se bucure de o atenţie deosebită din
partea cercetătorilor.

Pentru studiul nostru, s-a utilizat următorul chestionar:
Bună ziua! Efectuăm un studiu referitor la cererea şi consumul de
vin.

1. Aţi achiziţionat vin îmbuteliat de pe piaţă în ultimele luni?
(Dacă răspunsul este negativ se mulţumeşte persoanei respective, iar
dacă este pozitiv se continuă intervievarea).
1. Da. 2. Nu.

2. Ce fel de vin?
1. Sec 2. Demisec 3. Demidulce 4. Dulce

3. Care sunt soiurile/mărcile de vin pe care le cunoaşteţi sau de
care aţi auzit până în prezent?

1.                                             6.
2.                                             7.
3.                                             8.
4.                                             9.
5.                                             10.

4. Pentru ce soiuri/mărci de vin aţi văzut recent reclamă pe
posturile de televiziune?
1.
2.
3.
4.

5. Ce importanţă au următoarele criterii în decizia de
achiziţionare a vinului?


Foarte
important

Important
Aşa
şi
aşa
Puţin
important

Foarte puţin
important

Soiul






Tipul vinului






Podgoria






Culoarea






Preţul






Ambalaju





Altele.
(Care?)







6. Ce ambalaj preferaţi?
1. Pet –ul                      2. Sticla de 0,75 l         3. Sticla de 1 l
4. Sticla de 2 l              5. Altul. (Care?)

7. Care a fost frecvenţa de cumpărare în ultimele luni?
1. Zilnic                        2.De 2-3 ori pe săptămână       3. O dată pe săptămână
4. De 2-3 ori pe lună    5. O dată pe lună                      6. Mai rar.

8. Ce cantitate de vin achiziţionaţi la o singură cumpărătură?
(exceptând sărbătorile sau alte evenimente deosebite)
1. O sticlă de 0,75 litri              2. 1 litri 3. 2-3 litri                    4. Mai mult de 3 litri

9. Care este locul preferat de achiziţionare a vinului?
1. Supermagazin                                   2. Magazin specializat
3. Magazin de mici dimensiuni   4. Altul (care?)

10. Care este preţul pe care sunteţi dispus să-l plătiţi pentru o
sticlă de 0,75 l?
1. Sub 50.000 lei                      2. 51-75.000 lei
3. 76-100.000 lei                     4. Peste 100.000 lei

11. Care dintre următoarele afirmaţii se potriveşte cel mai bine
cu modelul dumneavoastră de consum?
1. Consum doar un singur soi.
2. Consum mai multe soiuri simultan.
3. Consum ocazional, ceva diferit.
4. Îmi place să schimb mereu soiurile.
5. De câte ori cumpăr, încerc ceva nou.

12. Ce caracteristici consideraţi că ar trebui să aibă vinul
„ideal”?
1. Preţ accesibil
2. Ambalaj atractiv
3. Culoare plăcută
4. ..........
5. ..........

13. Dintre soiurile de vin prezentate mai jos, pe care le cunoaşteţi
sau de care aţi auzit până în prezent?
Marca Observaţii
1. Busuioacă de Bohotin
2. Cabernet Sauvignon
3. Chardonnay
4. Fetească Albă
5. Fetească Regală
6. Galbenă de Odobeşti
7. Grasă de Cotnari
8. Merlot
9. Muscat Ottonel
10. Pinot Gris
11. Pinot Noir
12. Riesling
13. Sauvignon Blanc
14. Tămâioasă Românească
15. Altele
16. Nici una
17. Nu am nici o preferinţă

14. Doriţi să ne spuneţi la ce vă gândiţi atunci când se vorbeşte
despre vin? (întrebare deschisă).


Rezultatele înregistrate de operatorii de sondaj sunt sintetizate în
tabelele şi graficele următoare.
La întrebarea „Ce fel de vin aţi achiziţionat?” cu variante de răspuns
sec, demisec, demidulce şi dulce, aproximativ 50% dintre cumpărători
preferă vinul demisec.
La întrebarea „Care sunt mărcile de vin pe care le cunoaşteţi, sau de
care aţi auzit?”, răspunsurile s-au concentrat pe vinurile din podgoria
Murfatlar (29%), urmate de Cotnari (22%), Odobeşti (18%) şi Jidvei (18%).
Vinurile podgoriilor Pietroasele (6%), Tohani
(3%) şi Dealu Mare (3%) completează preferinţele consumatorilor.

La întrebarea “Pentru ce soiuri (mărci) de vin aţi văzut recent
reclamă la televiziune?”, indiferent de sex, vârstă, stare civilă, ocupaţie sau
venit, 90% din persoanele intervievate au recunoscut vinul Murfatlar în
reclamele difuzate în mass media. Răspunsurile au variat în jurul mărcilor
Rai de Murfatlar şi Sec de Murfatlar. Cu o pondere redusă în totalul
răspunsurilor, vinurile podgoriilor Jidvei, Cotnari, Viţă Românească şi
Pietroasele au fost totuşi amintite de respondenţi printre vinurile pentru care
se realizează publicitate în mass media.
La întrebarea „Ce importanţă au următoarele criterii în decizia de
achiziţionare a vinului?”, s-a cerut subiecţilor intervievaţi să indice, pe o
scală de la „foarte important” la „foarte puţin important”, ordinea de
importanţă a următoarelor caracteristici ale vinului: soiul, tipul vinului,
podgoria, culoarea, preţul şi ambalajul. Tipul de vin şi soiul, urmate de
culoare, sunt cele mai importante caracteristici urmărite de consumatori în
aprecierea unui vin. Surprinzător, preţul nu are o importanţă foarte mare,
fiind clasat pe locul cinci în această ierarhie.
La întrebarea „Ce tip de ambalaj preferaţi?”, consumatorii au ales,
în majoritate, sticla de 0,75 l, indiferent de criteriul demografic luat în
considerare.
Una din problemele de interes ale cercetării a vizat frecvenţa de
cumpărare a produsului. La întrebarea “Care a fost frecvenţa de cumpărare
în ultimele luni?”, rezultatele arată că în zona de frecvenţă medie (între o
dată pe săptămână şi o dată pe lună) se înregistrează cea mai mare parte a
cumpărătorilor de vin (peste 70% din totalul celor investigaţi). O frecvenţă
foarte mare (o dată pe zi) nu s-a înregistrat niciodată, iar frecvenţa slabă
(mai rar decât o dată pe lună), este proprie la circa 80% din totalul celor
intervievaţi.
Cercetarea întreprinsă nu poate evita problemele legate de localizarea
cererii de vin. Din acest punct de vedere este de remarcat faptul că 67% dintre
cumpărători preferă achiziţia de vin de la supermarket, faţă de 19% care
achiziţionează vinul din magazine de dimensiune mică şi, ceea ce este aproape
inexplicabil, numai 15% fac achiziţia din magazinele specializate în desfacerea
vinului. Analiza în structură, pe sexe, stare civilă, vârsta şi venit întăreşte
constatarea că ponderea vânzărilor este deţinută de supermarketuri.
Un aspect important al cercetării pieţei vinului îl constituie preţul pe
care sunt dispuşi consumatorii să îl plătească pentru o sticlă de vin de 0,75 l.
Majoritatea intervievatilor ar plăti între 76.000-100.000 (25,75% dintre
bărbaţi şi 20,25% dintre femei), aceştia fiind persoane cu vârste cuprinse
între 25-49 ani, adică la vârsta la care pot obţine venituri proprii, iar acestea
din urmă au un nivel ridicat (peste 10 mil. lei), sunt persoane cu studii
superioare şi/sau patroni.
Referitor la caracteristicile pe care ar trebui să le aibă vinul ideal, cei
care au răspuns “preţ accesibil” sunt persoanele care provin din familii cu
3-4 membri, muncitori, funcţionari sau intelectuali cu venituri de până la 10
milioane lei. Corelând datele cu cele obţinute la întrebările anterioare,
aceştia sunt “conservatorii”. “Gustul”, în schimb, este apreciat mai mult de
persoanele cu vârste între 25 şi 49 ani, care provin din familii cu cel mult
3 membri şi care sunt intelectualii şi patronii cu peste 10 milioane lei
venituri nete lunar.
Ca urmare, au fost identificate două grupuri mari de consumatori:
1. “Conservatorii”, persoane de sex masculin care ar plăti sub 50000
lei pentru o sticlă de vin de 0,75 l, familişti, majoritatea cu 3 membri, cu
studii până la nivelul mediu, muncitori sau funcţionari şi cu un venit de cel
mult 10 milioane lei şi care apreciază “preţul accesibil”. Având în vedere
strânsa corelaţie dintre venituri şi preţul plătit pentru acest produs, este
normal ca preţul să aibă întâietate în faţa gustului.
2. “Sofisticaţii” sunt cei care ar plăti peste 100000 lei pentru un
astfel de produs, persoane în majoritate necăsătorite, cu cel mult 3 membri
ai familiei, cu vârste de până la 34 ani, patroni şi/sau intelectuali, cu venituri
peste medie, care consumă ocazional şi care preferă un vin de foarte bună
calitate.
La întrebarea referitoare la recunoaşterea soiurilor, se constată că
respondenţii au auzit de majoritatea acestora. Cele mai recunoscute soiuri au
fost: Busuioacă de Bohotin, Galbenă de Odobeşti, Grasă de Cotnari, Merlot,
Muscat Ottonel, Riesling şi Sauvignon Blanc. Mai puţin cunoscute sunt
soiurile Aligote, Băbească, Chardonnay, Pinot Gris, Pinot Noir şi Fetească
Neagră.
La întrebarea deschisă „La ce vă gândiţi când se vorbeşte despre
vin?”, răspunsurile au variat de la distracţie, petrecere, voie bună, bucurie,
la sănătate, tradiţie, bogăţie etc













. Site-uri utile pentru studii de piata, chestionare: